Nevelési ajánlatunk

CURRICULUMUL APLICAT

DOMENIILE  DE DEZVOLTARE

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE – cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe şi abilităţi referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, alte practici de menţinere a sănătăţii şi securităţii personale.

B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ – vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii. Interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare.

C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE – se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara deprinderilor şi abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI SCRIERII – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi al înţelegerii semnificaţiei), a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII – a fost definită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilităţile de gîndire logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţele elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător.

1. Activități de învățare în educația antepreșcolară

În educația antepreșcolară, tipurile de activități de învățare prezente în planul de învățământ sunt:
  • Activităţi tematice;
  • Jocuri şi activităţi liber-alese;
  • Rutine și tranziții.

Activitățile tematice derulate cu copiii antepreșcolari sunt:
  • Jocul (mijloace de realizare: jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcție, joc didactic, joc cu nisip și apă, jocul imitativ etc.);
  • Activitățile artistice și de îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură, modelaj, activități practice și gospodărești);
  • Activitățile de muzică și mișcare (mijloace de realizare: audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt, jocuri cu instrumente de percuție, cântecele, exerciții euritmice);
  • Activitățile de creație și de comunicare (mijloace de realizare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte, jocuri verbal-imitative, exerciții onomatopeice);
  • Activitățile de cunoaștere (mijloace de realizare: observări, lecturi după imagini, activități matematice cu jucării și obiecte concrete, convorbiri cu și fără suport intuitiv, jocuri didactice, microexperimente);
  • Activitățile în aer liber (mijloace de realizare: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri și întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă adecvate vârstei).

JOCUL


vârstaDe la 1 la 2 aniDe la 2 la 3
Jocul cu jucăriaxx
Jocul simbolic
x
Jocul senzorialxx
Jocul cu nisip şi apă
x
Jocul de construcţiexx
Jocul didactic
x


Activităţi artistice şi de îndemânare

 
vârstaDe la 1 la 2 aniDe la 2 la 3
Desenxx
Picturăx
x
Modelajxx
Activități gospodaresti
x


Activităţi de muzică şi de mişcare

vârstaDe la 1 la 2 aniDe la 2 la 3
Audiţiixx
Jocuri muzicalexx
Jocuri cu text şi cânt
x
Cântece
x
Euritmie
x

Activităţi de creaţie şi de comunicare

vârstaDe la 1 la 2 aniDe la 2 la 3
Povestirixx
Memorizărixx
Lucrul cu carteaxx
Citire de imaginixx

Activităţi de cunoaştere

vârstaDe la 1 la 2 aniDe la 2 la 3
Observărixx
Lecturi după imaginixx
Activităţi matematicexx
Convorbirixx
Jocuri didacticexx
Experimentexx

Activităţi în aer liber


vârstaDe la 1 la 2 aniDe la 2 la 3
Plimbărixx
Jocuri la nisiparxx
Jocuri sportive
x
Utilizarea aparatelor de joacă
x

2. Activități de învățare în învățământul preșcolar


Tipurile de activităţi de învăţare prezente în planul de învăţământ pentru învățământul preșcolar sunt:
  • Activităţi pe domenii experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline);
  • Jocuri şi activităţi liber-alese;
  • Activităţi pentru dezvoltare personală.
Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline, desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele anuale de studiu propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă, de nevoile şi interesele copiilor din grupă.
Numărul orelor alocate activităţilor pe domenii experienţiale indică îndeosebi numărul maxim de ore care pot fi parcurse într-o săptămână, disciplinar sau integrat.

Domeniile experiențiale sunt:
1. Domeniul limbă şi comunicare (DLC), care acoperă stăpânirea exprimării orale şi scrise, ca şi abilitatea de a înţelege comunicarea verbală şi scrisă. Activităţile cele mai potrivite pentru această învăţare sunt:
- memorarea de cuvinte/ propoziţii, cântece şi jocuri muzicale;
- imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite şi repetate cu o tamburină;
-jocuri de limbă.
2. Domeniul ştiinţe (DȘ), care include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experienţelor practice, cât şi înţelegerea naturii, ca fiind modificabilă de fiinţele umane cu care se află în interacţiune.
3. Domeniul om şi societate (DOS), care include omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni, relaţiile cu mediul social, ca şi modalităţile în care acţiunile umane influenţează evenimentele. Domeniul are o extindere şi către contexte curriculare care privesc tehnologia.
4. Domeniul estetic şi creativ (DEC), care acoperă abilităţile de a răspunde emoţional şi intelectual la experienţe perceptive, sensibilitatea faţă de diferitele niveluri de manifestare a calităţii, aprecierea frumosului şi a adecvării produselor realizate la scopul pentru care au fost create. ( activitățile muzicale, activităţile artistico-plastice, drama, euritmia etc.).
5. Domeniul psiho-motric (DPM), care acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale, mobilitatea generală şi rezistenţa fizică, abilităţile motorii şi de manipulare de fineţe, ca şi elemente de cunoaştere, legate mai ales de anatomia şi fiziologia omului. Activitățile prin care preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu sunt activităţile care implică mişcare corporală, competiţii între indivizi sau grupuri, având ca obiect abilităţi psihomotorii, ca şi activităţile care pot avea drept rezultat o mai bună supleţe, forţă, rezistenţă sau ţinută.

Se vor urmări realizarea unei legături reale între domeniile experienţiale şi domeniile de dezvoltare, fără a căuta o suprapunere exclusivă a lor ci, efectiv, prin găsirea strategiilor adecvate de atingere a dezvoltării globale a copilului şi, implicit, a finalităţilor educaţionale.

3. Organizarea și realizarea jocurilor și activităților liber - alese

Jocurile şi activităţile liber - alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris.

Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate, etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă).Totodată, în unele cazuri, ele se pot pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese depinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune. Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. In funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic  „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente.

Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.

Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea  şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa etc.), pe:
  • Autocunoaştere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturasul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de prescolar/scolar).
  • Dezvoltarea abilităţilor de comunicare - comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/părinţii/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mulţumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea încredere?; Comunic în oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!; Mima ( comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente) Sunt vesel/trist pentru că…; Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…; Tristeţea/veselia în culori şi forme.
  • Managementul învăţării prin joc - Motivarea copilului  pentru a deveni şcolar - Vreau să fiu şcolar; Continuă povestea....; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea;  Eu, când voi fi şcolar....
  • Dezvoltarea empatiei - Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci minute tu;   Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranţi; Azi mi  s-a întâmplat…; Cum     v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?, Cum să fac surprize celor dragi etc.
  • Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de soluţii la situaţiile apărute - Hei, am şi eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?, Vreau…, îmi permiţi?, La răscruce de drumuri...  
  • Medierea conflictelor - Învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?,  Fără violenţă!, Fotograful.
Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.

Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de către părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director al unităţii. i se acordă o plajă orară de 0-1 activitate/săptămână.

Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor)  sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.

1. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile şi, evident, activităţile de învăţare. El influenţează întreaga conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Aşadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi preşcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activităţile didactice de învăţare.

2. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).

3. În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maximum la grupa pregătitoare). În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din grupă, de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.

4. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) şi obţinerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-6 ani, accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia.

5. Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare)*** stabilit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie, după etapa de observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale existente şi după consultarea educatoarelor şi a părinţilor, se va definitiva şi aproba de către  Consiliul director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.

În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca şi condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoate copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp. 

3. Activități de învățare în învățământul preșcolar special integrat
conform programului specific de dezvoltare si PIP-uri

ALTERNATIVA  STEP BY STEP
Conţinutul învăţării este acelaşi cu curriculumul naţional

OFERTA DE CURRICULUM LA DECIZIA  GRĂDINITEI
Curriculumul la decizia grădiniţei
 
La elaborarea curriculumului grădiniţei se valorifică părerile părinţilor şi a membrilor colectivului didactic, prin activitatea echipei de elaborarea curriculumului propriu. Oferta opţionalelor se pune la dispoziţia părinţilor încă la sfârşitul anului şcolar pentru anul şcolar următor. În afară de faptul că conţinutul opţionalelor este diferit de conţinutul activităţilor comune şi la alegere modalitatea de organizare a acestor activităţi – tip “uşi deschise”- Curriculumul la decizia grădiniţei, oferă activităţi opţionale cu conţinut variat:

  • ocrotirea talentelor
  • păstrarea tradiţiilor
  • ocrotirea naturii
  • limbi străine – engleză, germană,
  • cunoaşterea calculatorului,
  • educaţie religioasă,
  • dezvoltare psihomotrică,
  • educaţie plastică creativitate
Programa zilnică este stabilită având la bază programa naţională, programul de lucru prelungit a grădiniţei, profilul grădiniţei dat de proiectul de dezvoltare instituţională  (a se vedea la Informaţii utile)

Activităţile extracurricurale sunt numeroase şi variate:
  • participări la grădiniţa din pădure,
  • vizite, excursii  locale, în judeţ şi în afara judeţului
  • teatru, teatru de păpuşi
  • avem serbări şi sărbători organizate pe nivel de grădiniţă şi de grupă.
  • evenimente specifice:  zilele grădiniţei Kis herceg  cu activităţi atractive atât pentru copii cât şi pentru părinţi.
  • comemorări –Ziua Culturii
Facilităţi:

  • posibilitatea înscrierii la grupe tradiţionale omogene după vârsta de şcolarizare, ori combinate ori la grupe cu alternativă pedagogică Step by Step după preferinţă
  • posibilitatea înscrierii la grupe cu limbă de predare maghiară, română după preferinţă
  • educatie inclusivă, de egalizare în șanse
  • corp didactic calificat 100%, în 94,88,%, prin studii superioare
  • corp nedidactic calificat în 100%
  • săli de grupe spaţioase ( 72, respectiv 64 mp/grupă), luminoase, dotate
  • activităţi de mişcări zilnice obligatoriu organizate la aer liber.
  • activităţi desfăşurate într-o sală de sport săptămânal de două ori
  • curte spaţioasă, cu spaţii verzi şi jucării de curte estetice, funcţionale, sigure
  • alimentaţia specifică, asigurată de bucătărie proprie
  • acordarea de asistenţă specială copiilor cu nevoi speciale, prin activitatea a 3 profesori socio-pedagogi, logoped și profesor psihopedagog, profesor de sprijin
  • program de sprijin în educaţie, pentru părinţi:”Educăm aşa”
  • derularea unor proiecte educative permanente, conform profilului grădiniei, prin care se promovează accentuat educaţia pentru ocrotirea naturii, pentru sensibilizare la valori general-umane, la păstrarea tradiţiilor, pentru un mod de viaţă sănătos
  • educaţie incluzivă –  şcolarizarea preşcolarilor cu CES, în învățământ special
  • program permanent de educatie pentru un mod de viaţă sănătos ( educatie atitudinală în acest sens şi alimentatie corelată)
  • educaţie multiculturală – existenta secțiiilor cu limbă de predare maghiară, română,
  • Activităţi, pentru îmbogăţirea si întărirea culturii organizatională: Zilele grădiniţei, Editarea revistei grădiniţei promovarea simbolurilor grădiniţei
Proiecte educaţionale:
Proiecte educaţionale permanente
  • Educaţie pentru un mod de viaţă sănătos
  • Educaţie pentru ocrotirea mediului
  • Educaţie pentru păstrarea tradiţiilor
  • Educaţie pentru valori general umane (drepturile omului, toleranţă, întrajutorare, dragoste, prietenie etc.)
  • “Educam aşa”
  • “Prietenii naturii”
  • “Sisteme educationale comparate din Europa”
  • “Biblioteca  pentru noi…
  • “Integrarea copiilor cu nevoi speciale”
  • “Muzeul – univers al cunoasterii”
  • Coloram şi învaţăm
  • “Minte sănătoasă în corp sănătos”
  • Comoara noastră, sănătatea
  • “Caravana prieteniei”
  • “În armonie cu natura”
  • “În lumea fascinantă a cărţilor”
  • “Tradiţii populare”
  • “ Minte sănătoasă în corp sănătos
  • “Biblioteca-prietena copiilor”
  • “Strada şi noi”
  • “Să creştem sănătos”-sport în grădiniţă
  • “Dinţi frumoşi şi sănătoşi”
  • “Împreună vom reuşi” - proiect de parteneriat cu Centrul Autist.
  • “Împreună învăţăm, împreună ne distrăm.” - proiect de parteneriat cu Centrul Autist.
  • “O lume a prieteniei”
  • “Preşcolarii, prietenii noştrii.”
Parteneriate

În activitatea noastră ne sprijină parteneriatele cu alte instituţii. Datorită acestora avem acces în sala de sport, Casa Copiilor, Muzeul, Biblioteca de copii, la patinoar etc.
  • Asociaţia Authelp – integrarea copiilor cu nevoi speciale
  • Asociaţia Kalibaskő Gyermekvilág – programe de „grădiniţa din pădure”
  • Asociaţia Kisgyermekert Egyesulet – organizări, proiecte comune
  • Asociaţia ”Boszorka” – teatru de păpuşi
  • Biblioteca Judeţeană – secţia pentru copii -  Programul educativ:” poveşti şi cărţi”
  • Casa Copiilor –  program învăţare de dansuri şi jocuri populare tradiţionale
  • Casa Corpului Didactic”Apáczai Csere János” Harghita -  proiecte educaţionale, formări
  • Centru CRED – program de sprijin pentr părinţi şi  cadre didactice, privind educaţia timpurie
  • Centrul Cultural Municipal – expoziţii, programe educaţionale-culturale
  • Consiliul Local în colaborare cu Patinoarul Vakar Lajos  – program patinaj săptămânal
  • Grădiniţa Aranyalma – activităţi educative comune
  • Grădiniţa Belvárosi Óvoda Mako Ungaria- proiecte educaţionale internaţionale
  • Grădiniţa  Festetics Karolina din Kaposvar, Ungaria – proiecte educaţionale naţionale
  • Grădiniţele din Sândominic -   proiecte educaţionale judeţene, activitate de cerc pedagogic zonal
  • Liceul de Artă şi Muzică Nagy Istvan – expoziţii, activităţi de muzică
  • Muzeul Naţional Secuiesc  – vizite, activităţi muzeo-pedagogice
  • Muzeul  Oltului Mureşului Superior – vizite, activităţi muzeo-pedagogice
  • Şcoala Generală Liviu Rebreanu şi Petőfi Sándor – interasistenţe, monitorizarea copiilor intraţi la şcoală, acţiuni metodice
  • Şcoala Generală József Attila – proiecte educaţionale pentru un mod de viaţă sănătos,  contract pentru sala de sport
  • Teatrul din  Miercurea-Ciuc, ”Csíki Játékszín”-  spectacole  de teatru şi teatru de păpuşi
  • Teatrul din Târgu- Mureş ”Ariel”- spectacole  de  teatru de păpuşi
  • Teatrul din Cluj- Napoca ”Sétáló bábszinház”. ”- spectacole  de  teatru de păpuşi
  • Teatru particular monopersonal Pall Ibolya din Gheorgheni- spectacole  de  teatru de păpuşi
  • Teatru privat din Sancraieni- spectacole  de  teatru de păpuşi
  • Uniunea Cadrelor Didactice Maghiari din România  - expoziţii, proiecte educaţionale, formări,


Top